FMI a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%
Acest lucru reiese din noul raport din aprilie al Fondului Monetar Internațional, intitulat „Perspectivele economiei mondiale” (World Economic Outlook, WEO). În același timp, experții FMI au redus prognoza de creștere economică a Moldovei pentru 2027 cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%, iar la sfârșitul următorului cincinal (2031) se așteaptă o creștere a PIB-ului țării noastre de 3,5%, ceea ce corespunde prognozei lor anterioare. Analiștii FMI prevăd, de asemenea, că inflația medie anuală în Moldova va fi de 6,4% în 2026, de 5,5% în 2027 și de 5% în 2031. În același timp, potrivit estimărilor experților FMI, inflația la sfârșitul anului 2026 va fi de 7,1% în Moldova, iar în 2027 – de 4,8%. Experții fondului consideră că deficitul contului de tranzacții curente al Moldovei va fi de 21,9% din PIB în 2026, de 20,4% în 2027 și de 15,6% în 2031. În raportul FMI din aprilie, World Economic Outlook, se menționează că economia mondială este din nou pusă la încercare din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care amenință să perturbe tendințele de creștere economică și de scădere a inflației. Activitatea economică globală, care anul trecut a rezistat impactului creșterii barierelor comerciale și al incertitudinii, este acum supusă unei încercări serioase din cauza războiului care a izbucnit în Orientul Mijlociu. Pornind de la ipoteza că conflictul va rămâne limitat ca durată și amploare, se prognozează că creșterea economiei mondiale se va încetini până la 3,1% în 2026 și 3,2% în 2017. Conform prognozei, inflația globală va crește ușor în 2026, pentru ca apoi să reia tendința descendentă în 2027. Încetinirea creșterii economice și creșterea inflației vor fi, conform așteptărilor, deosebit de pronunțate în țările cu piețe emergente și în țările în curs de dezvoltare. Predomină riscurile de deteriorare a situației față de prognoză. Un conflict mai îndelungat sau de mai mare amploare, intensificarea fragmentării geopolitice, reevaluarea așteptărilor privind creșterea productivității legate de inteligența artificială sau reînnoirea tensiunilor comerciale pot slăbi semnificativ creșterea economică și destabiliza piețele financiare. Nivelurile ridicate ale datoriei publice și scăderea încrederii în instituțiile publice agravează vulnerabilitatea. Pe de altă parte, activitatea economică ar putea crește dacă creșterea productivității datorată IA ar avea loc într-un ritm mai rapid sau dacă tensiunile comerciale s-ar reduce în mod constant. Promovarea adaptabilității, menținerea unor baze solide de politică și consolidarea cooperării internaționale sunt esențiale pentru a depăși șocul actual și a se pregăti pentru viitoare perturbări într-un context mondial din ce în ce mai incert. Creșterea cheltuielilor de apărare ca urmare a tensiunilor geopolitice poate stimula activitatea economică pe termen scurt, dar poate genera și presiuni inflaționiste, poate slăbi stabilitatea bugetară și pozițiile externe și poate crea riscul de a înlocui cheltuielile sociale, ceea ce, la rândul său, poate provoca nemulțumiri în rândul populației și tulburări sociale. Apariția conflictelor duce la compromisuri macroeconomice serioase și la consecințe negative pe termen lung, care persistă mult mai mult decât impactul direct al șocului din timpul războiului. Trebuie menționat că, anterior, Banca Mondială a redus prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,8 puncte procentuale – de la 2,7% la 1,9%, dar a menținut prognoza pentru 2027 la nivelul de 3,8%. PIB-ul Moldovei în 2025, comparativ cu 2024, a crescut în termeni reali cu 2,4%, ajungând la 353 miliarde 520,9 milioane de lei. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării prognozează o creștere a PIB-ului Moldovei de 2,2% în 2026, urmată de o accelerare treptată a acestuia pe termen mediu până la 4,2% în 2029 // 15.04.2026 – InfoMarket.
