La această concluzie au ajuns experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale, Veaceslav Ioniță și Igor Munteanu, în studiul "Regiunea transnistreană în 2026: criza structurală, convergența economică și perspectivele reintegrării", elaborat în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova. Conform estimărilor autorilor, în 2025 PIB-ul regiunii s-a redus cu aproximativ 19,4%, iar producția industrială — cu aproape 20%. PIB-ul pe cap de locuitor a fost de aproximativ 4.000 de dolari, față de 8.500 de dolari pe malul drept al Nistrului. Salariul mediu în regiune a fost aproximativ de două ori mai mic, iar pensia medie s-a ridicat la aproximativ 1,9 mii de lei, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea înregistrată pe malul drept — 4,2 mii de lei. În același timp, regiunea transnistreană continuă să piardă populație și forță de muncă. Numărul populației înregistrate a scăzut de la 731.000 de persoane în 1990 la 460.000 în 2025, iar autorii studiului estimează că populația care locuiește efectiv în regiune este de 295.000 de persoane. Experții subliniază că accesul îndelungat la gaz în condiții preferențiale a permis susținerea întreprinderilor mari consumatoare de energie și menținerea unor tarife scăzute, dar, în același timp, a slăbit stimulentele pentru modernizare, investiții și creșterea productivității. În bugetul regiunii pentru 2026, se preconizează acoperirea a aproximativ 40% din cheltuieli din veniturile generate de vânzarea gazelor naturale. În același timp, legăturile economice ale Transnistriei se orientează din ce în ce mai mult către Europa: în 2025, aproximativ 77% din exporturile externe ale regiunii au avut ca destinație Uniunea Europeană. Piața de pe malul drept are, de asemenea, o importanță semnificativă pentru întreprinderile din Transnistria, iar activitatea lor economică externă depinde de documentele comerciale, procedurile vamale și infrastructura financiară a Moldovei. În opinia experților, acest lucru indică faptul că integrarea economică a celor două maluri este deja în curs de desfășurare și necesită sistematizare și crearea unor reguli previzibile. Studiul analizează patru scenarii posibile: menținerea situației actuale, accelerarea crizei economice, reintegrarea economică treptată, precum și reintegrarea politică și instituțională completă. Ioniță și Munteanu consideră că cea mai realistă opțiune este reintegrarea economică etapizată, care prevede armonizarea treptată a normelor fiscale și vamale, extinderea accesului la finanțare, protejarea drepturilor întreprinderilor și ale cetățenilor, precum și investiții în infrastructură și servicii publice. Pentru a sprijini acest proces, se propune utilizarea Fondului de convergență, ale cărui resurse ar trebui direcționate către proiecte concrete în interesul localităților de pe malul stâng. Autorii studiului avertizează că menținerea status quo-ului nu va asigura menținerea economiei regiunii la nivelul actual: depopularea va continua, competitivitatea întreprinderilor va scădea, iar sistemele sociale vor deveni mai vulnerabile. În acest context, alegerea, în opinia lor, se reduce, de fapt, la o transformare economică pregătită din timp sau la o ajustare forțată sub influența unei crize tot mai profunde. Studiul este disponibil în limbile română, engleză și rusă. // 27.10.2026 — InfoMarket.