Rezistența la antimicrobiene (RAM) este una dintre cele mai importante amenințări globale la adresa sănătății publice. Aceasta afectează sănătatea oamenilor și animalelor, siguranța alimentelor și mediul. La nivel mondial, rezistența bacteriană la antimicrobiene este asociată cu peste 4,7 milioane de decese anual. Fără acțiuni urgente, aceasta ar putea provoca până la 39 de milioane de decese cumulate până în 2050.

În perioada 18–24 noiembrie 2026, Republica Moldova se alătură comunității internaționale pentru a marca Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene (RAM). Tema din acest an, "O singură sănătate, o singură acțiune: prevenim acum rezistența la antimicrobiene!", ne reamintește că sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor și starea mediului sunt interconectate și că prevenirea acestui fenomen necesită acțiuni coordonate în toate aceste domenii.

Mesajul responsabilității comune a fost în centrul evenimentului organizat la Chișinău, pe 18 noiembrie, cu ocazia lansării campaniei. Reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Organizației Mondiale a Sănătății, Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, si comunitatea academică au discutat despre rolul fiecărui sector în prevenirea RAM și despre măsurile prin care colaborarea dintre instituții și specialiști poate contribui la limitarea acestei amenințări.

Ce este rezistența la antimicrobiene (RAM)?

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la medicamentele utilizate pentru combaterea lor. Astfel, infecțiile devin mai greu de tratat, iar riscul de complicații, spitalizare prelungită, dizabilitate și deces crește.

Antimicrobienele includ antibioticele, antiviralele, antifungicele și antiparazitarele. Utilizarea necorespunzătoare sau excesivă a acestor medicamente accelerează apariția și răspândirea microorganismelor rezistente. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2023, aproximativ una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator la nivel mondial era rezistentă la tratamentul cu antibiotice.

Consecințele depășesc tratamentul infecțiilor obișnuite. Fără antimicrobiene eficiente, intervențiile chirurgicale, tratamentele oncologice, transplanturile și alte proceduri medicale pot deveni mult mai riscante.

O singură sănătate – o responsabilitate comună

Rezistența la antimicrobiene nu se limitează la sectorul sănătății. Microorganismele rezistente pot apărea și se pot răspândi între oameni, animale, plante și mediu. Utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor în medicina umană și veterinară, precum și în agricultură, contribuie la dezvoltarea acestui fenomen. În același timp, poluarea, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și a apelor uzate pot favoriza răspândirea microorganismelor rezistente și a reziduurilor de antimicrobiene în mediu.

Abordarea "O singură sănătate" presupune acțiuni coordonate în toate aceste domenii: prevenirea infecțiilor și vaccinarea oamenilor și animalelor, accesul la diagnostic și tratament de calitate, prescrierea și utilizarea corectă a antimicrobienelor, gestionarea în siguranță a deșeurilor și apelor uzate, îmbunătățirea accesului la apă, sanitație și igienă, precum și reducerea poluării. Aceste eforturi implică autoritățile, personalul medical și veterinar, fermierii, specialiștii în protecția mediului, cercetătorii și comunitățile.

În cadrul evenimentului de la Chișinău, aceste legături au fost ilustrate prin instalația interactivă "Efectul în lanț", care a demonstrat cum utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor poate contribui la apariția și răspândirea rezistenței. Participanții și-au testat cunoștințele despre utilizarea corectă a antibioticelor și printr-un quiz interactiv.

Ce putem face pentru a preveni rezistența la antimicrobiene?

Fiecare persoană poate contribui la păstrarea eficacității medicamentelor antimicrobiene prin câteva acțiuni simple:

  • Luați antibiotice numai la indicația medicului. Nu le utilizați pentru răceală, gripă sau alte infecții virale, împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente.

  • Respectați tratamentul prescris. Administrați medicamentele în doza, la intervalele și pe durata recomandate de medic. Nu modificați și nu întrerupeți tratamentul fără consultarea acestuia.

  • Nu utilizați antibiotice rămase de la tratamente anterioare și nu le oferiți altor persoane, chiar dacă prezintă simptome asemănătoare.

  • Preveniți infecțiile. Spălați frecvent mâinile, respectați regulile de igienă personală și alimentară și efectuați vaccinurile recomandate.

  • Protejați mediul. Nu aruncați medicamentele neutilizate sau expirate în canalizare ori în natură. Respectați modalitățile de colectare și eliminare în siguranță.

  • Solicitați sfatul medicului atunci când sunteți bolnav. Nu recurgeți la automedicație și nu insistați să vi se prescrie antibiotice atunci când acestea nu sunt necesare.

  • Utilizați responsabil medicamentele antimicrobiene la animale. Administrați antibiotice numai la recomandarea medicului veterinar și preveniți bolile prin vaccinare, igienă și măsuri de biosecuritate.

  • Asigurați siguranța alimentelor de origine animală. Respectați perioadele de așteptare după administrarea medicamentelor veterinare și regulile de igienă pe întregul lanț alimentar, de la producție până la consum.


Fiecare acțiune contează!

Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene ne îndeamnă să transformăm această responsabilitate comună în acțiuni concrete, pentru ca medicamentele antimicrobiene să rămână eficiente și în viitor.

O singură sănătate, o singură acțiune: prevenim acum rezistența la antimicrobiene!