În același timp, în 2025, volumul total al angajamentelor partenerilor internaționali în cadrul proiectelor de ajutor extern aflate în derulare a ajuns la 3,7 miliarde de euro, ceea ce a permis Moldovei să se numere printre cei mai mari beneficiari de ajutor extern pe cap de locuitor din Europa de Est. Aceste date sunt cuprinse în raportul privind ajutorul extern pentru anul 2025, întocmit de Cancelaria de Stat a Moldovei. La elaborarea acestuia au participat 36 de parteneri de dezvoltare, care au furnizat informații cu privire la fondurile alocate și utilizate. Datele au fost comparate cu rapoartele partenerilor, cu informațiile de pe platformele internaționale ale OCDE și IATI, precum și cu datele sistemului național de trezorerie. Totuși, documentul nu ia în calcul ajutorul umanitar, donațiile, sponsorizările și alte forme de ajutor caritabil. Scăderea cu 10% a ajutorului menționată în raport se explică în primul rând prin încheierea pachetelor de sprijin de urgență, lansate în timpul crizei energetice din 2022–2023, precum și de trecerea unei părți semnificative a portofoliului la faza normală de implementare a proiectelor multianuale. În același timp, pe parcursul anului, partenerii internaționali și-au asumat angajamente în valoare de 3,7 miliarde de euro. Diferența dintre angajamente și plățile efective arată că o parte semnificativă a finanțării externe este legată de programe multianuale și va fi acordată pe măsură ce vor fi îndeplinite condițiile prevăzute și vor fi parcurse etapele proiectelor. Structura fondurilor primite arată că împrumuturile au reprezentat 737,3 milioane de euro (51,1% din totalul plăților). Componenta de granturi a fost de 704,6 milioane de euro (48,9%). Principalul partener extern al Moldovei în domeniul dezvoltării în 2025 a rămas Uniunea Europeană. Plățile acesteia s-au ridicat la 530,9 milioane de euro (36,8% din volumul total). Au urmat Banca Mondială – 171 milioane de euro, BERD – 162,4 milioane de euro, Germania – 111,4 milioane de euro și România – 86,3 milioane de euro. Astfel, cei mai mari cinci parteneri au asigurat peste 74% din totalul plăților. Acest lucru indică o concentrare ridicată a finanțării externe: aceasta facilitează coordonarea programelor de amploare, dar, în același timp, creează o dependență de un număr limitat de finanțatori-cheie. Dacă luăm în considerare exclusiv granturile, principalul partener al Moldovei a fost, de asemenea, UE, care a alocat 242 milioane de euro sub formă de granturi (34,4% din suma totală a granturilor). Urmează, la o distanță considerabilă, guvernul Germaniei – 111,4 milioane de euro sub formă de granturi, România – 86,3 milioane de euro sub formă de granturi și SUA – 45,3 milioane de euro. În segmentul creditelor, principalul partener a fost tot UE, cu 288,9 milioane de euro. Acest lucru indică faptul că sprijinul bugetar al UE pentru Moldova a fost acordat în principal sub formă de credite preferențiale. Urmează: BERD – 162,4 milioane de euro, Banca Mondială – 148,5 milioane de euro, Agenția Franceză de Dezvoltare – 45,3 milioane de euro, BEI – 44,4 milioane de euro. În cazul FMI, pentru anul 2025 au fost planificate plăți în valoare de 141,3 milioane de euro din Fondul de Stabilitate și Dezvoltare Durabilă (RSF), din care au fost alocate efectiv 13,6 milioane de euro. Cea mai mare parte a finanțării externe în 2025 a revenit sectorului energetic – 459,9 milioane de euro (31,9% din totalul plăților). Fondurile au fost furnizate de 16 parteneri principali. Această poziție dominantă reflectă imperativul securității energetice cu care s-a confruntat Moldova la începutul anului 2025, când livrările de gaze naturale rusești către Transnistria au fost întrerupte brusc. Măsurile au vizat achiziționarea de gaze pentru regiunea Transnistriei, acordarea de compensații gospodăriilor vulnerabile (până la 110 kW·h/lună), reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a 41 276 de contoare inteligente în 21 de raioane, precum și conectarea sistemului național de energie electrică la Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E). Numai UE a alocat sectorului energetic 235,2 milioane de euro, BERD – 103 milioane de euro, Germania – 34,8 milioane de euro, Agenția Franceză de Dezvoltare – 26,3 milioane de euro, Banca Mondială – 20,6 milioane de euro, Norvegia – 16,6 milioane de euro, Danemarca – 7,8 milioane de euro, BEI – 6,7 milioane de euro etc. Al doilea sector ca mărime în ceea ce privește primirea de ajutor extern a fost economia – 259,8 milioane de euro (18,02% din volumul total). În acordarea de ajutor acestui sector au fost implicați 10 parteneri. UE a acordat sectorului economic 107,7 milioane de euro, iar Banca Mondială – 100,4 milioane de euro. Al treilea sector ca volum a fost sistemul de învățământ – 118,2 milioane de euro (8,2%). De altfel, tocmai învățământul a atras cel mai mare număr de parteneri – 22. Cea mai mare parte a finanțării a provenit din România – 79,8 milioane de euro. Banca Mondială a acordat 15,4 milioane de euro, Norvegia – 6,6 milioane de euro, iar UE – 3,3 milioane de euro. Apărării i-au revenit 90,2 milioane de euro (6,3%). Finanțarea a fost asigurată de 5 parteneri: Germania – 44,4 milioane de euro, UE – 39,2 milioane de euro, Agenția Franceză de Dezvoltare – 2,4 milioane de euro, Suedia – 2,2 milioane de euro, SUA – 2 milioane de euro. Transporturile și infrastructura au beneficiat de 87,9 milioane de euro. Principalele surse de finanțare au fost BERD – 56,7 milioane de euro și BEI – 27 milioane de euro. Afacerile interne, justiția și buna guvernanță au beneficiat, în total, de aproximativ 165 milioane de euro (11,4%). Agricultura și industria alimentară au primit 47,6 milioane de euro (3,3%). Sectorului protecției mediului i-au fost alocate 45,1 milioane de euro (3,1%), protecției sociale – 38 milioane de euro (2,6%), sectorului dezvoltării regionale și rurale – 21,9 milioane de euro (1,5%), sectorului muncii și ocupării forței de muncă – 20 milioane de euro (1,4%), sectorului de alimentare cu apă și canalizare – 19,2 milioane de euro (1,3%), sectorului digitalizării – 18,1 milioane de euro (1,2%), domeniului sănătății – 18,1 milioane de euro (1,2%), domeniului culturii – 5,4 milioane de euro (0,4%), sectorul gestionării finanțelor publice – 4,2 milioane de euro (0,3%), domeniul științei și cercetării – 1,7 milioane de euro (0,1%). // 14.09.2026 — InfoMarket