Potrivit Ministerului Energiei, această strategie reprezintă documentul principal al politicii de stat care definește dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei pentru următorii 25 de ani. Aceasta identifică obiectivele strategice cheie, menite să creeze în Moldova un sistem energetic sigur, competitiv și durabil, integrat în piața energetică europeană și capabil să susțină dezvoltarea economică a țării și procesul de aderare la UE. Documentul stabilește obiective concrete până în 2050: reducerea ponderii energiei importate de la peste 77% la 40%; asigurarea faptului că cel puțin 85% din energia electrică produsă în țară provine din surse regenerabile; creșterea ponderii energiei electrice în consumul final de energie de la 12% la 65%; reducerea intensității energetice de la 0,298 la 0,061 t n.e./1000 euro. Strategia este împărțită în capitole în care se analizează situația actuală a complexului energetic național în toate sectoarele, contextul global, european și regional, precum și provocările și oportunitățile pentru Moldova. În continuare, este prezentată viziunea de dezvoltare până în 2050, precum și obiectivele generale și direcțiile prioritare pentru fiecare segment al sectorului energetic. O parte semnificativă a strategiei este dedicată aspectelor legate de securitatea energetică. Documentul prevede consolidarea independenței energetice prin diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, dezvoltării infrastructurii de transport și a sistemelor de interconectare cu țările UE, extinderii capacităților interne de generare și stocare a energiei, precum și creșterii rezilienței sistemului energetic la riscurile geopolitice, climatice și cibernetice. În sectorul energiei electrice, documentul definește măsuri pentru crearea unei piețe competitive, complet integrate în piața europeană, modernizarea sistemelor de transport și distribuție a energiei electrice, digitalizării sistemului, asigurării securității cibernetice, extinderii capacității de transport a rețelelor și accelerării investițiilor în infrastructură, astfel încât sistemul energetic să poată face față volumelor tot mai mari de energie produsă din surse regenerabile. Strategia acordă o atenție deosebită dezvoltării capacităților de stocare a energiei și a serviciilor care asigură flexibilitatea rețelei energetice, considerate esențiale pentru funcționarea sectorului energetic al viitorului. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie (SRE) reprezintă un element-cheie al documentului. În plus, documentul promovează electrificarea consumului — inclusiv în sectoarele transporturilor, încălzirii și răcirii — ca o componentă importantă a tranziției energetice. În sectorul gazelor naturale, strategia pornește de la premisa că gazul va continua să joace un rol important în asigurarea stabilității și menținerea producției de energie, deși funcțiile sale se vor schimba treptat în contextul tranziției energetice. Documentul prevede măsuri pentru extinderea accesului la surse diversificate de aprovizionare, utilizarea infrastructurii regionale, dezvoltarea unei piețe competitive a gazelor naturale și pregătirea infrastructurii pentru integrarea gazelor cu emisii reduse de carbon, iar pe termen lung — și a hidrogenului. Un loc important în strategie îi revine eficienței energetice, care este considerată cea mai accesibilă resursă energetică. Strategia stimulează reînnoirea fondului locativ, creșterea eficienței energetice a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și răcire, reducerea consumului de energie în sectorul public, precum și încurajarea investițiilor în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic atât în industrie, cât și în sectorul rezidențial. În plus, documentul subliniază importanța digitalizării sectorului energetic, a implementării tehnologiilor inteligente de monitorizare și gestionare a consumului, protejării infrastructurii critice și consolidării securității cibernetice, pe măsură ce sistemele energetice devin din ce în ce mai digitalizate și interconectate. Strategia abordează, de asemenea, aspecte legate de dezvoltarea noilor tehnologii energetice — inclusiv sistemele de stocare a energiei, soluțiile pe bază de hidrogen și alte soluții cu emisii reduse de carbon — cu scopul de a asigura pregătirea Moldovei pentru transformările tehnologice care vor schimba fața sectorului energetic european în următoarele decenii. Conform datelor Ministerului Energiei, pentru atingerea obiectivelor strategiei până în 2050 vor fi necesare investiții totale de aproximativ 43 de miliarde de euro (echivalentul a 864,3 miliarde de lei, la cursul oficial de referință al BNM – 20,1 lei/euro), repartizate după cum urmează: 8,5 miliarde de euro (171 miliarde de lei) – pentru crearea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile; 9,1 miliarde de euro (182,9 miliarde de lei) – pentru renovarea clădirilor și trecerea la încălzirea electrică; 5,5 miliarde de euro (110,6 miliarde de lei) – pentru decarbonizarea și modernizarea sistemelor de încălzire centralizată; 17,5 miliarde de euro (351,8 miliarde de lei) – pentru electrificarea și dezvoltarea infrastructurii "verzi" în sectorul transporturilor; restul, 2,4 miliarde de euro (48,2 miliarde de lei) – pentru creșterea eficienței energetice, digitalizare, tehnologii pe bază de hidrogen, sisteme de stocare a energiei, precum și pentru activități de cercetare științifică și dezvoltare. Cifrele menționate mai sus sunt estimative și vor fi revizuite periodic, ținând seama de cursul de schimb oficial în vigoare, precum și de evoluția prețurilor și a tehnologiilor disponibile. În ceea ce privește sursele de finanțare, se preconizează că fondurile necesare pentru punerea în aplicare a strategiei vor fi atrase printr-o combinație de surse diverse. Sectorul privat va deveni principala sursă de finanțare a noilor capacități de generare pe bază de energii regenerabile (aproximativ 8,5 miliarde de euro/171 miliarde de lei), precum și o parte semnificativă a investițiilor în creșterea eficienței energetice a clădirilor și în electrificarea transporturilor, ceea ce va fi determinat în primul rând de rentabilitatea economică a proiectelor și de condițiile de investiții previzibile prevăzute de strategie. Fondurile din bugetul de stat vor fi direcționate în principal către finanțarea măsurilor de sprijinire a categoriilor vulnerabile de consumatori și a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și către cofinanțarea proiectelor din domeniul infrastructurii publice (renovarea clădirilor publice, electrificarea transportului public). Ajutorul extern, fondurile Uniunii Europene, precum și finanțarea din partea organizațiilor financiare internaționale și instrumente precum parteneriatul public-privat sau obligațiunile "verzi" vor completa sursele de finanțare, în special pentru proiectele de amploare din domeniul infrastructurii energetice (interconectări, rețele "inteligente", energia pe bază de hidrogen) și pentru programele de creștere a eficienței energetice (fondul de modernizare energetică, modelul SuperESCO). Veniturile bugetare interne planificate vor proveni în principal din veniturile obținute din taxa pe carbon și din mecanismele de tranzacționare a cotelor de emisii, precum și din alte plăți obligatorii aplicabile furnizorilor și operatorilor din acest sector. În cazul în care atragerea resurselor externe nu va putea fi asigurată în volumele și ritmurile planificate, va apărea riscul unei sarcini suplimentare asupra bugetului de stat. Pentru a minimiza acest risc, strategia va fi implementată etapizat și în corelare cu cadrul bugetar pe termen mediu. Atingerea obiectivelor stabilite va permite economisirea a peste 4 miliarde de euro (80,4 miliarde de lei) prin reducerea consumului de gaze naturale și scăderea cu 30% a cheltuielilor de exploatare și a costurilor de întreținere, economiile anuale estimate urmând să se ridice la 355 de milioane de euro (7,1 miliarde de lei) până în 2030 și la peste 1 miliard de euro (20,1 miliarde de lei) până în 2050. În plus, rezultatele modelării economice indică faptul că trecerea la un nou model energetic și punerea în aplicare a strategiei vor asigura o creștere anuală suplimentară a PIB-ului de aproximativ 2%.// 30.09.2026 — InfoMarket