Noua politică a Băncii Naționale: de la supraveghere blândă la standarde de sancționare? - Comentariu al agenției InfoMarket
În ultimii zece ani, politica de sancționare a Băncii Naționale a Moldovei a trecut prin mai multe etape: de la amenzi punctuale de zeci și sute de mii de lei în perioada 2017-2020 — la sancțiuni individuale de milioane de lei în 2022, iar apoi — la o înăsprire mai sistematică a supravegherii în perioada 2025-2026.
Prima amendă care a depășit un milion de lei a fost aplicată în 2022: OTP Bank a fost sancționată cu 4,07 milioane de lei, iar cinci persoane responsabile din cadrul băncii au fost amendate în total cu o sumă similară. BNM a stabilit un nou record în martie 2026, aplicând FinComBank o amendă de 7,7 milioane de lei, iar celor doi responsabili - încă 1,8 milioane de lei. Valoarea sancțiunilor a depășit de câteva ori maximele anterioare. Asistăm oare la trecerea Băncii Naționale la un model de reglementare bazat pe sancțiuni?
Practica sancționară se extinde nu numai la sectorul bancar, ci și la alte piețe supravegheate — organizațiile de credit nebancare (OCN), companiile de asigurări și fintech. Din 2024, Banca Națională a sancționat șase OCN cu o sumă totală de 6,29 milioane de lei. Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate către Prima Finanțare — 3,02 milioane de lei (martie 2026), Ecofinance Technologies — 1,23 milioane de lei (septembrie 2025) și Mikro Kapital Company — 1,56 milioane de lei (decembrie 2024).
Sancțiunile au vizat până acum actori destul de mari din sector, deși pe piață există și alții mai mari. În total, în Moldova activează 103 organizații de credit nebancare, însă doar la 22 de companii volumul activelor și al portofoliului de credite depășește 100 de milioane de lei — acestea pot fi, probabil, considerate mijlocii și mari. Conform legislației în vigoare, o OCN poate fi amendată cu o sumă de până la 10% din veniturile anuale. Așadar, din punct de vedere pur matematic, amenzile ar putea fi și mai mari.
Anterior, sancțiunile împotriva OCN-urilor și a companiilor de asigurări (desigur, nu de ordinul milioanelor) erau aplicate de Comisia Națională pentru Piața Financiară. Însă, începând cu 1 iulie 2023, supravegherea pieței OCN-urilor și a pieței de asigurări a trecut în competența Băncii Naționale. Iar din 2024, BNM a început să aplice sancțiuni financiare și în ceea ce privește piața de asigurări. Până în prezent, au fost aplicate amenzi pentru trei companii de asigurări (în total sunt nouă pe piață, fără a lua în calcul brokerii), iar valoarea sancțiunilor nu a depășit, deocamdată, 140 000 de lei.
Diferența de abordare a diverselor segmente de piață a devenit subiect de discuție în rândul participanților la sectorul financiar. Cu toate acestea, ca răspuns la solicitarea InfoMarket, BNM a comunicat că sancțiunile nu sunt stabilite în funcție de tipul instituției – bancară sau nebancară –, ci pe baza naturii și gravității încălcărilor, a duratei acestora, a impactului asupra pieței, a eventualelor beneficii și a altor criterii prevăzute de lege. Autoritatea de reglementare subliniază, de asemenea, că aplică „principiul proporționalității și echității” indiferent de categoria organizației financiare și aplică un cadru juridic unic în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
După cum a aflat agenția InfoMarket, verificările la o serie de OCN continuă sau se află în faza de pregătire, inclusiv la actori mari. Piața așteaptă deciziile viitoare ale autorității de reglementare. Sub atenție deosebită se va afla consecvența practicii sancționării și comparabilitatea cuantumului amenzilor pentru companii de diferite dimensiuni. La urma urmei, dacă la companiile medii, cu portofolii de credite de 200-300 de milioane, s-au constatat abateri care au dus la amenzi de 1,5-3 milioane de lei, atunci amenzile pentru cei cu portofolii de credite de la 1 miliard până la 8 miliarde de lei (există cinci astfel de companii), ar trebui să fie proporționale. Sau nu ar trebui?..
Unul dintre cele mai notabile cazuri din ultimele luni a fost situația din jurul Paynet Services, care a fost amendată de două ori în decursul a câteva luni. În octombrie 2025 – cu 1,7 milioane de lei. Decizia a fost contestată la nivelul comitetului executiv al NBM. Iar în februarie 2026 (după 4 luni), autoritatea de reglementare a aplicat companiei încă o amendă — de 1,52 milioane de lei. Valoarea totală a sancțiunilor a ajuns la 3,23 milioane de lei, ceea ce a făcut ca acest caz să fie unul dintre cele mai discutate din sectorul fintech.
Banca Națională respinge interpretarea unor astfel de cazuri ca fiind o „acumulare de amenzi”, subliniindu-se că fiecare sancțiune este rezultatul unei proceduri de control separate. Potrivit declarației autorității de reglementare, fiecare control are propriul obiect de analiză, se referă la categorii specifice de riscuri, clienți sau tranzacții, iar deciziile sunt luate pe baza unei evaluări individuale, ținând cont de gradul de cooperare al organizației și de măsurile corective adoptate. „Aplicarea mai multor sancțiuni nu are un caracter cumulativ artificial, ci reflectă concluzii obiective și separate, în conformitate cu baza legală și principiile supravegherii prudențiale”, menționează Banca Națională.
Sectorul fintech se dezvoltă activ în Moldova în ultimii ani, iar pe piață, pe lângă actorii locali, sunt prezente și mărci internaționale. Unii participanți la piață recunosc că intensificarea supravegherii sancționatorii a devenit un factor suplimentar în evaluarea deciziilor de investiții viitoare și a perspectivelor de extindere a afacerilor în țară. În același timp, reprezentanții sectorului subliniază necesitatea unei mai mari previzibilități a practicii de reglementare și a unei înțelegeri mai clare a criteriilor de aplicare a sancțiunilor.
Merită amintit faptul că, de la formarea sistemului bancar, jucătorilor de pe piață le era mai mult sau mai puțin clar cum se raportează Banca Națională la băncile comerciale. Primul guvernator al BNM, Leonid Talmaci, s-a limitat doar la avertismente și, în cei 18 ani de mandat, nu a aplicat nicio amendă băncilor comerciale; la urma urmei, sarcina principală a autorității de reglementare era atunci să permită sistemului bancar din Moldova să se consolideze și să se dezvolte, să crească înainte ca investitorii internaționali să înceapă să-l achiziționeze. Iar după plecarea sa din funcție, aplicarea sancțiunilor a devenit o practică mai răspândită. Și pe parcursul a două decenii, sistemul bancar a fost, de fapt, antrenat de autoritatea de reglementare, care putea aplica sancțiuni în orice moment. De la jumătatea anului 2023, acest lucru a fost resimțit și de celelalte piețe aflate sub supravegherea Băncii Naționale. Dar dacă cerințele excesive impuse băncilor comerciale se justifică prin faptul că băncile lucrează cu depozite atrase, cu banii populației, iar BNM protejează interesele deponenților, în cazul organizațiilor de creditare nebancară și al pieței fintech situația este puțin diferită – acestea lucrează și își asumă riscuri cu propriii bani.
Participanții la piața fintech și la piața OCN, care au acceptat să comenteze situația pentru agenția InfoMarket, susțin că o parte semnificativă a sancțiunilor este legată de diferențele sau chiar de ambiguitatea în interpretarea cerințelor procedurale. Potrivit acestora, în mai multe cazuri, încălcările constatate, în opinia lor, nu au cauzat prejudicii clienților, partenerilor contractuali sau statului, dar au constituit temeiul unor amenzi substanțiale. În această situație, participanții la piață semnalează o lipsă de claritate a obiectivelor anumitor decizii de supraveghere – o amendă doar de dragul amenzii? În același timp, reprezentanții pieței vorbesc despre lipsa unui dialog direct și constructiv cu autoritatea de reglementare, precum și despre necesitatea unor explicații mai clare privind practica de supraveghere.
Banca Națională respinge interpretarea sancțiunilor ca fiind un scop în sine și subliniază că măsurile vizează asigurarea stabilității pieței financiare, protecția consumatorilor și reducerea riscurilor sistemice. BNM afirmă că amenzile se aplică în cazul încălcărilor grave sau repetate, în timp ce avertismentul este posibil dacă încălcarea este recunoscută ca fiind nesemnificativă după analiza tuturor circumstanțelor. În plus, sumele colectate sunt virate integral la bugetul de stat, iar autoritatea de reglementare nu obține un beneficiu financiar direct din aplicarea sancțiunilor.
Unele companii au încercat să conteste deciziile controversate. Astfel, compania Mikro Kapital Company, care a primit o amendă în 2024, a contestat decizia BNM în instanță. Totuși, la 9 luni după aplicarea sancțiunilor, compania și-a retras dosarul de la Curtea de Apel. Reprezentanții companiei au refuzat să comenteze această decizie.
Alții au încercat să soluționeze problemele controversate fără a apela la instanță – prin intermediul Comitetului executiv al BNM, încercând în același timp să transmită conducerii BNM poziția lor cu privire la posibila influență a sancțiunilor asupra pieței, activității de investiții și condițiilor de desfășurare a activității. Începând cu 2024, o companie de asigurări și doi brokeri de asigurări au depus plângeri la Comitetul executiv al BNM împotriva deciziilor angajaților autorității de reglementare. Toate cererile au fost respinse.
Banca Națională explică faptul că respingerea cererilor de apel demonstrează legalitatea și întemeierea deciziilor inițiale ale instituției. „Aceste decizii sunt deja rezultatul unei analize complexe, susținute de dovezi și de argumente juridice exhaustive. În practică, cererile sunt respinse atunci când participanții la piață nu aduc dovezi noi sau încălcări ale legalității, ci doar repetă argumente deja analizate”, au subliniat reprezentanții Băncii Naționale.
Participanții la piață susțin, de asemenea, că BNM nu înțelege pe deplin modul în care funcționează sectorul fintech și se limitează la a urma instrucțiunile. Aceștia sunt dispuși să creadă că în Comitetul Executiv al autorității de reglementare lucrează persoane nou numite, care, probabil, nu au înțeles pe deplin toate nuanțele sau s-au bazat în totalitate pe deciziile departamentului de supraveghere. În încercarea de a explica specificul activității sectorului fintech, unele companii sancționate au încercat să aleagă calea amiabilă – să nu se adreseze imediat instanței, ci să atragă atenția Comitetului executiv al BNM asupra situației, să explice cauzele și consecințele – cum sancțiunile pot afecta piața, investițiile și reputația țării.
Însă nimeni nu a reușit să-și prezinte poziția personal conducerii BNM: cererile de audiență ale companiilor cu care am reușit să discutăm au fost respinse. Dar, în general, companiile sunt sceptice cu privire la probabilitatea revizuirii deciziilor la nivel intern.
În astfel de cazuri, are sens să fie abordată problema arbitrajului independent, care va putea verifica competența inspectorilor autorității de reglementare și va asculta cu adevărat poziția companiei supuse controlului. Înainte de procedurile judiciare. Altfel, orice plângeri adresate comitetului executiv al BNM vor fi întotdeauna respinse – este vorba, până la urmă, de reputația autorității de reglementare și a specialiștilor care lucrează acolo.
Arbitrajul independent este o practică modernă la care recurg, printre altele, marile companii, în special cele cu investiții străine, care nu sunt de acord cu deciziile autorităților fiscale sau vamale. La urma urmei, litigiile judiciare sunt un proces îndelungat și complex, care consumă mult timp și resurse care ar putea fi direcționate către dezvoltare. În plus, acestea atrag riscuri investiționale pentru întreaga țară.
În cele din urmă, lipsa unui dialog constructiv și măsurile punitive „la întâmplare” reprezintă un semnal de alarmă pentru potențialii investitori străini și locali, indicând faptul că în această țară și pe anumite piețe există riscuri de incertitudine și abuzuri în aplicarea sancțiunilor. În absența dialogului, poate apărea și o creștere a tensiunilor între autoritatea de reglementare și piață.
Revenind la început. După cum a aflat agenția InfoMarket, FinComBank și persoanele cu funcții de răspundere sancționate au inițiat în instanță proceduri de contestare a deciziilor autorității de reglementare. Aceste procese pot atrage o atenție suplimentară din partea participanților la piață, având în vedere amploarea sancțiunilor aplicate și importanța băncii pentru sectorul financiar național. Reamintim că Fincombank a rămas singura bancă din Moldova care aparține acționarilor moldoveni și printre aceștia nu se numără organizații financiare internaționale cunoscute sau bănci și fonduri străine mari.
Piața bancară, sectorul creditării nebancare, companiile fintech, piața asigurărilor... – aproape toți participanții la aceste piețe sunt convinși că înăsprirea supravegherii, inclusiv prin sancțiuni, abia a început. În același timp, mulți consideră că acest val nu va afecta anumiți agenți economici, față de care autoritatea de reglementare are o „atitudine specială”, oricât ar nega situația. Despre acest lucru vorbesc de mulți ani participanții la piață, observând faptele, când pentru unii verificările se încheie cu amenzi de milioane, iar pentru alții – doar cu avertismente.
În această furtună, fie cineva se va îneca, fie piața va „vota cu picioarele”. //28.05.2026 — InfoMarket.
P.S.: O nouă sancțiune din partea Băncii Naționale a fost publicată săptămâna aceasta. Prin decizia adoptată la 23 aprilie 2026, autoritatea de reglementare a aplicat-o băncii Moldindconbank. Cinci membri ai Consiliului acestei instituții financiare și doi membri ai comitetului executiv au primit de la BNM un avertisment scris pentru o serie de deficiențe în sistemul de gestionare a activității băncii. În același timp, BNM menționează că banca funcționează în regim normal, oferind întreaga gamă de servicii. Autoritatea de reglementare a informat, de asemenea, că unul dintre membrii comitetului executiv al Moldindconbank a contestat decizia în fața Comitetului executiv al Băncii Naționale, cu scopul de a obține anularea parțială a sancțiunii aplicate.
