FMI și Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind un nou program de 36 de luni în cadrul Instrumentului de coordonare a politicilor, fără finanțare, și a redus prognoza de creștere a PIB-ului în 2026 la 1,5%
Potrivit Fondului Monetar Internațional, misiunea FMI condusă de Alina Iancu a desfășurat la Chișinău, în perioada 7-20 mai, o serie de întâlniri cu autoritățile din Moldova pentru consultări, ca răspuns la solicitarea privind un nou program de 36 de luni pentru Moldova în cadrul Instrumentului de coordonare a politicilor (PCI). La finalul misiunii, Alina Iancu a anunțat că autoritățile din Moldova și reprezentanții FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la măsurile de politică și reformele din cadrul noului program de 36 de luni în cadrul Instrumentului de coordonare a politicilor. Potrivit acesteia, programul anterior, susținut de FMI, a contribuit la menținerea stabilității pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate. Noul program PCI nu prevede finanțare și este destinat să susțină o politică economică consecventă – acesta subliniază angajamentul ferm al autorităților față de stabilitatea macroeconomică și financiară, precum și față de creșterea durabilă. Acordul la nivel de personal urmează să fie aprobat de Consiliul Executiv al FMI. Alina Iancu a menționat că, deși economia Moldovei și-a revenit în 2025, în ciuda crizei energetice de la începutul anului trecut, un nou șoc energetic frânează activitatea economică și intensifică presiunile inflaționiste în 2026. PIB-ul real a crescut anul trecut cu 2,4% datorită cererii interne solide și redresării semnificative a activității economice în agricultură. Inflația totală în 2025 a fost, în medie, de 7,8% și, la începutul anului 2026, a revenit în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei de 5±1,5%, pe măsură ce presiunea exercitată de prețurile produselor alimentare și ale resurselor energetice s-a atenuat. Cu toate acestea, un nou șoc energetic, provocat de războiul din Orientul Mijlociu, încetinește ritmul de creștere și accelerează inflația. Se preconizează că, în acest an, creșterea economică se va încetini până la 1,5%, deoarece costurile mai ridicate ale resurselor energetice și slăbirea cererii externe vor frâna consumul, investițiile și exporturile. Se prognozează că în 2026 inflația medie va ajunge la 8,1%, iar deficitul de cont curent se va extinde până la 22,1% din PIB. Perspectivele Moldovei depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de războiul din Ucraina. Costurile ridicate ale energiei pot duce la presiuni inflaționiste de lungă durată, în timp ce perturbările de pe piețele îngrășămintelor și combustibililor pot afecta negativ producția agricolă. Nivelul ridicat de incertitudine și înăsprirea condițiilor financiare globale pot, de asemenea, să exercite presiuni asupra investițiilor, remitențelor și cererii externe. Aceste șocuri pot slăbi și mai mult creșterea economică și agrava dezechilibrele externe. Politica fiscală din cadrul programului se va baza pe un plan realist de consolidare bugetară pe termen mediu. Autoritățile intenționează să reducă deficitul bugetar la 3,5 % din PIB până în 2029, creând în același timp un spațiu bugetar suficient pentru a susține investițiile de capital, reforma sistemului de salarizare și cheltuielile sociale. Acest obiectiv va fi atins prin reforme de amploare menite să consolideze sistemul fiscal, cu un accent special pe extinderea bazei de impozitare a TVA, simplificarea impozitelor pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale. După cum a menționat Alina Iancu, reformele în domeniul gestionării finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, perfecționarea sistemelor de gestionare a lichidităților și a datoriei, îmbunătățirea gestionării investițiilor publice, precum și pe consolidarea măsurilor de politică bugetară prin norme fiabile. Programul PCI vizează, de asemenea, îmbunătățirea evaluării riscurilor bugetare generate de activitatea întreprinderilor de stat. NBM va continua să monitorizeze cu atenție situația macroeconomică și riscurile inflaționiste, precum și să utilizeze instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor. Moldova se concentrează pe consolidarea sectorului financiar prin îmbunătățirea politicii macroprudențiale și a testelor de rezistență, consolidarea cadrului de reglementare, a mecanismelor de supraveghere, a rețelelor de siguranță financiară și asigurarea stabilității financiare, ghidându-se după recomandările Programului de evaluare a stabilității financiare (FSAP) al FMI și al Băncii Mondiale. Alte reforme din cadrul programului vor viza asigurarea utilizării adecvate a fondurilor publice. În plus, îmbunătățirea calității, acoperirii și punctualității statisticilor economice va contribui la sprijinirea elaborării măsurilor de politică. Prin implementarea măsurilor de politică și a reformelor prevăzute, programul PCI va sprijini, de asemenea, eforturile strategice ale Moldovei de a avansa agenda de aderare la UE. În numele misiunii FMI, Alina Iancu a mulțumit autorităților moldovene pentru cooperarea excelentă și discuțiile constructive, precum și pentru reafirmarea sprijinului din partea FMI față de eforturile guvernului de a realiza reforme economice. // 20.05.2026 — InfoMarket
