Noutaţi

"Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018

"Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018

Anul 2018, în ceea ce privește numărul de evenimente și viteza de luare a deciziilor de către autoritățile moldovenești, a depășit probabil toate așteptările. Un calcul exact și rece: autoritățile s-au mobilizat din timp, chiar înainte de începerea anului preelectoral, pentru a avea timp să impresioneze "poporul" atât cu pâine, cât și cu show. Acțiunile ilogice și grăbite, uneori, au fost înlocuite cu decizii cu adevărat importante. Dar printre impulsuri de a construe cinstit o economie puternică și setea de a păstra pe viitor puterea, afacerile și influența, a fost nevoie de echilibru pe marginea binelui și a răului, realizând  măsuri care nu au fost de fiecare dată consecvente, transparente, raționale și democratice.

 
Întreaga gamă de emoții - de la sensibile la scandalos – am simțit-o nu o singură dată în 2018. Amintiri  de neuitat au fost lăsate de unele decizii ale organelor judiciare și ale procuraturii, de exemplu, suspendarea temporară a președintelui "neascultător" al Republicii Moldova, Igor Dodon, din postul său, pentru a promova a cincea oară o serie de legi specifice.
 
A fost curioasă monitorizarea alegerilor primarului municipiului Chișinău (care într-un final au fost invalidate), precum și protestele repetate ale opoziției, restricționarea libertății mass-media, schimbarea personalului și modul în care autoritățile independente erau dependente de deciziile politice ... Miracole! 
 
Mai departe lucrurile stau și mai interesant: în 2019 în Moldova se așteaptă alegeri parlamentare în cadrul noului sistem electoral, precum și alegeri locale și allegeri în UTA Găgăuzia. Există probabilitatea ca, imediat după alegeri vom fi nevoiți să strângem centurile și să plătim pentru toate beneficiile împărțite cu generozitate în 2018. 
 
Agenția InfoMarket prezintă cele mai importante 10 evenimentelor și tendințelor din anul în curs, în opinia redacției, majoritatea cărora vor avea un impact pe termen mediu.

UE a înghețat asistența macrofinanciară pentru Moldova în valoare de 100 de milioane de euro. 

Dacă la începutul anului UE a avertizat că acordarea asistenței se datora îndeplinirii de către Moldova a tuturor măsurilor incluse în Acordul -  memorandum RM-UE (28 de condiții) și respectarea precondițiilor politice, atunci către sfârșitul anului a devenit clar că banii nu vor fi primiți în acest an. În plus, există riscuri ca această problemă să rămână suspendată și în 2019. La jumătatea lunii noiembrie, Parlamentul European a confirmat oficial că alocarea a 100 de milioane de euro (60 de milioane de euro sub formă de împrumut, 40 de milioane de euro sub formă de grant) va fi posibilă numai după alegerile parlamentare din februarie 2019 și cu condiția ca rezultatele să fie recunoscute la nivel internațional. În același timp, deputații europeni au criticat aspru autoritățile moldovene pentru renunțarea la standardele democratice și ale statului de drept. În ciuda unei evaluări pozitive a unei serii de realizări în domeniul comerțului, al energiei, al reformei sistemului bancar, al administrației publice și al gestionării finanțelor publice, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu nivelul corupției, lipsa unei justiții independente și abandonarea standardelor democratice. Parlamentul European consideră că Moldova este prinsă în interesele oligarhice, cu putere economică și politică concentrată în mâinile unui mic grup de oameni care influențează parlamentul, guvernul, partidele politice, administrația publică, poliția, sistemul judiciar și mass-media.
 
A fost anunțată o amnistie fiscală în scopul legalizării banilor și proprietăților nedeclarate.

În august 2018, a intrat în vigoare Legea privind declarația voluntară și stimulentele fiscale, ceea ce a permis persoanelor fizice să-și legalizeze bunurile înregistrate juridic pe numele altor persoane, precum și active care nu au fost înregistrate anterior sau au fost subestimate. Vorbim despre numerar, imobiliare, vehicule, valori mobiliare, participațiile în capital de   afaceri. Taxa "legalizării" a fost aprobată inițial la o rată de 3%, însă la insistența FMI, în noiembrie, a fost majorată la 6%. Mecanismul de stimulare fiscală presupune că în toate bazele de date guvernamentale sunt anulate toate datoriile, amenzile și penalitățile pentru nedeclararea proprietății și evaziune fiscală, iar cei care își declară activele sunt scutiți pe deplin de controalele de stat pentru toate perioadele până în 2018. Această lege a fost criticată de toți partenerii de dezvoltare ai Moldovei: a fost adoptată în grabă și netransparent, costul legalizării este neargumentat de mic și, în general, într-o țară cu "povești de succes" și o economie șocată de furtul unui miliard, amnistia fiscală pare a fi o încercare de a ascunde bunurile furate. De asemenea, aceasta contravine reformei neglijate a luptei cu spălarea banilor. Deși autoritățile susțin că acest mecanism, dimpotrivă, va asigura asigurarea unei corespunderi fiscale și extinderea bazei impozabile. Apropos, partenerii Moldovei nu interpretează în mod  echivoc legea privind acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul investițiilor, care a intrat în vigoare în acest an. Potrivit experților, formula propusă pentru acordarea cetățeniei poate fi o schemă stabilită pentru spălarea banilor obținuți prin mijloace criminale. Proiectul de lege privind dezincriminarea crimelor economice adus la final, un an mai târziu, este parțial atribuit acestei categorii - creează premisele pentru săvârșirea încălcărilor în schimbul amenzilor. 

Din 1 octombrie, în Moldova este redusă presiunea fiscală asupra businessului și populației, a fost pus în aplicare pachetul de măsuri pentru reforma fiscală 

Una dintre modificările esențiale ale reformei fiscale constă în faptul că, în locul unei scheme de impozitare progresivă (până în acel moment, venituri în mărime de până la 33 mii lei au fost impozitate la rata de 7%, mai mult de 33 mii lei - la rata de 18%) a fost introdusă o singură rată a impozitului pe venit de 12% . Mărimea scutirii personale anuale a fost majorată de mai mult de 2 ori - de la 11.280 la 24 mii lei, iar mărimea scutirii sporite a crescut de asemenea. În cadrul reformei,  a fost redusa cu 5 puncte procentuale contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de stat - de la 23% la 18%; TVA la serviciile HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) a fost redusă de la 20% la 10%; a crescut de la 2 la 3 ani termenul de repatriere de către subiecții economici a valutei pe contractile de cumpărare – vânzare, barter și contracte de export. De asemenea, documentul prevede reducerea amenzilor pentru nerespectarea termenelor de repatriere a banilor, a resurselor materiale și a serviciilor - de la 0,1% la 0,05% din suma (valoarea) fondurilor ne-repatriate pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. O altă inovație a fost schimbarea regimului de impozitare a șoferilor de taxi: a fost introdusă o singură plată lunară de 500 de lei pentru șoferii de taxi care au venituri de până la 10 mii lei pe lună, cu plăți obligatorii la asigurările medicale și fondurile de asigurări sociale. În același timp, amenzile pentru muncă fără licență au crescut, iar un pasager poate refuza să plătească pentru o călătorie într-un taxi dacă nu primește bonul de plată.

Consolidarea bazei normativ- juridice și supravegherea în sectorul bancar, depășirea crizei și demisia neașteaptă a Guvernatorului BNM  

Începând cu 1 ianuarie 2018, a intrat în vigoare Legea privind activitatea băncilor, care va permite, în etape, până în anul 2020, trecerea la implementarea standardelor Basel III. Fondul de garantare a depozitelor a fost consolidat, iar Banca Națională a început să utilizeze principiile europene de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului în politica sa de reglementare. Au fost aprobate o serie de regulamente care vor permite îndeplinirea condițiilor stipulate în Acordul de asociere. În plus, s-au adoptat amendamente la lista de legi pentru a spori transparența acționarilor băncilor, pentru a preveni abuzurile și pentru a asigura consolidarea financiară a sectorului bancar. Banca Națională a obținut o gamă mai largă de instrumente pentru prevenirea și reducerea posibilelor probleme, dar și pentru o intervenție mai rapidă. A fost creat un cadru legal  pentru a face sistemul bancar al Moldovei rezistent la diferite șocuri, pentru a-I spori atractivitatea în fața investitorilor străini, a dezvolta noi produse și servicii financiare și a avea bănci mai puternice și mai sigure, care joacă un rol important în economia țării. Banca Națională a Moldovei a primit raportul final al societăților Kroll și Steptoe & Johnson privind investigarea fraudelor bancare, dar documentul a fost blocat în cadrul Procuraturii Anticorupție, de aceea nu poate fi încă publicat pe deplin. A fost creat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, fiind singura instituție din Moldova care va fi implicată în înregistrarea, custodia și decontarea titlurilor de stat și corporative. Depozitarul central unic a început să lucreze cu titluri emise de Ministerul Finanțelor și instrumentele financiare ale Băncii Naționale. Începând cu luna mai 2019, DCU va efectua decontări și în cazul titlurilor de valoare corporative. Pe fondul stabilizării situației din sectorul bancar, demisia lui Sergiu Ciclea din funcția de guvernator al Băncii Naționale a fost neașteptată. După ce a lucrat timp de trei ani, el a decis să părăsească această funcție din proprie inițiativă, deoarece crede că reformele inițiate au ajuns la punctual de ne-întoarcere, iar sistemul bancar și financiar a ieșit din criză. Noul guvernator al Băncii Naționale a devenit ministrul de finanțe Octavian Armașu. 

Acțiunile băncilor formatoare de sistem sunt vândute investitorilor străini.

Pentru prima dată după șocul pe care sectorul bancar l-a trăit urmare a "furtului secolului", investitorii străini au devenit în mod serios interesați de băncile din Moldova. Banca Română Transilvania (unde BERD este cel mai mare acționar cu o cotă de 15%) a devenit acționar al Victoriabank din Moldova prin intermediul companiei olandeze VB Investment Holding B.V. , care a devenit proprietarul a 72,2% din capitalul social al băncii. O altă bancă moldovenească -  Moldova Agroindbank - a devenit obiect de interes pentru un consorțiu internațional de investitori (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Horizon Capital și compania de investiții lituaniene Invalda INVL). Cu ajutorul unei companii de investiții, Heim Partners Ltd., înregistrată în Marea Britanie, cu sediul în Londra, consorțiul a achiziționat o participație de 41,09% la MAIB (pentru 451,53 milioane de lei) și, după un timp, și-a anunțat intenția de a obține drepturi pentru a utiliza încă un pachet de 7,28% din acțiuni. Tranzacția cu acțiunile MAIB a trecut după procedura de deetatizare a acțiunilor băncii emise anterior. Ministerul Finanțelor a alocat peste 450 milioane de lei pentru achiziționarea și revânzarea a peste 426 mii de acțiuni noi emise de Moldova Agroindbank. Vorbim despre două pachete care au fost anulate și emise din nou, după ce Banca Națională a dezvăluit o tranzacție concentrată a unui grup de acționari, care a avut loc fără anunțarea prealabilă a autorității de reglementare. Aceste acțiuni nu au putut fi vândute mult timp, de aceea a fost luată o decizie de a interveni în acest proces - cumpărarea și revânzarea acțiunilor noi emise de banca de sistem. O procedură similară poate fi aplicată și în cazul Moldindconbank, care are în vânzare  o participație de 63,89% în acțiuni. Banca Națională și guvernul intenționează, de asemenea, să vândă aceste acțiuni unui investitor strategic, iar acest lucru se va întâmpla în 2019. 

Moldova a început negocieri cu China privind semnarea Acordului de comerț liber și intenționează să aprofundeze colaborarea cu EAU

În cursul anului 2018, au avut loc mai multe runde de negocieri asupra acestui acord de liber schimb cu China, cea mai mare parte a textului documentului fiind coordonată. Parteneriatul dintre Republica Moldova și Republica Chineză este considerat strategic și pe termen lung, iar principalele obiective sunt promovarea produselor moldovenești pe piața chineză și atragerea investițiilor din China în economia Moldovei. Potrivit calculelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, semnarea acordului va duce la o creștere a exporturilor de produse moldovenești în China cu aproape 40%, iar PIB-ul țării noastre va crește cu 0,42%. La sfârșitul anului a fost creată Camera de Comerț și Industrie  Republica Moldova - China, iar în structura ei au fost incluse aproximativ 20 de întreprinderi. Organizația va promova Moldova ca o platformă pentru investițiile chineze și va dezvolta legături directe de afaceri între întreprinderile moldovenești și cele chineze. Trebuie de remarcat faptul că în 2017-2018 au fost create condiții noi pentru dezvoltarea dialogului politic și sectorial cu agențiile guvernamentale și sectorul privat al piețelor alternative, cum ar fi EAU (au fost semnate o serie de documente importante, au fost deschise misiunile diplomatice, a fost organizat un forum de afaceri etc.). În următorii ani, se planifică dezvoltarea relațiilor cu alte state arabe influente din regiune: Arabia Saudită, Kuweit, Bahrain etc. 

Privatizarea – 2018: statul a vândut Vestmoldtransgaz și Air Moldova

În 2018, Agenția Proprietății de Stat a efectuat trei runde de privatizare, punând în vânzare active în valoare de peste 1,6 miliarde de lei. Cele mai mari proprietăți vândute în acest an sunt Vestmoldtransgaz și Air Moldova. Compania moldovenească Eurotransgaz (singurul acționar al acesteia este compania românească Transgaz) a fost declarată câștigătoare a licitației de privatizare a întreprinderii de stat Vestmoldtransgaz, pe care autoritățile au scos-o în vânzare la un preț inițial de 180 de milioane de lei, cu o condiție de investiție de cel puțin 93 de milioane de euro pe o perioadă de doi ani. Eurotransgaz și-a confirmat intenția de a îndeplini aceste condiții și de a implementa construcția conductei de gaze Ungheni-Chișinău de 120 km, care este o continuare a conductei de gaz Iași-Ungheni (dată în exploatare în 2014). Privatizarea Vestmoldtransgaz este un alt pas către interconectarea sistemelor de transport al gazelor din Moldova și România. Un alt bun major al statului vândut în timpul privatizării este compania aeriană de stat Air Moldova. A fost achiziționată de Grupul Civil Aviation, fondatorii căruia sunt două persoane fizice și compania aeriană românească low-cost Blue Air Aviation cu o cotă de 49%. Costul tranzacției este de peste 1,2 miliarde lei (71,1 milioane dolari), din care 50 milioane de lei sunt deja transferați la bugetul de stat, iar restul este datoria Air Moldova. Câștigătorul concursului a promis dezvoltarea infrastructurii Air Moldova, extinderea rețelei de zboruri a companiei aeriene, creșterea fluxului de pasageri pe principalele rute existente operate de Air Moldova, modernizarea și extinderea flotei, personalului aviatic, numărului de piloți etc. Conform strategiei de dezvoltare a companiei Air Moldova, Grupul Civil Aviation intenționează să lanseze 7 curse noi până la sfârșitul anului 2019 și 4 curse noi - în 2020. Pentru anul 2021 se planifică lansarea zborurilor pe distanțe lungi în SUA, Canada și China.

Progresele înregistrate în dezvoltarea gestionării documentelor electronice, transparența achizițiilor publice și crearea  "ghișeului unci" pentru toate serviciile publice.

În 2018, în Moldova, au fost digitizate cărțile de muncă, iar la începutul anului 2019 vor fi scoase din uz polițele de asigurare medicală pe suport de hârtie. Serviciul Fiscal de Stat a continuat să integreze noi rapoarte în sistemele sale informaționale. Datorită reengineeringului serviciilor electronice, practic toate impozitele și taxele de stat, precum și amenzile și penalitățile pot fi plătite prin intermediul sistemului guvernamental de plăți MPay. În același timp, optimizarea instituțiilor de stat și crearea Agenției de Servicii de Stat a făcut posibilă furnizarea   mai multor servicii prin intermediul "ghișeului unic". A continuat reforma achizițiilor publice, sistemul M-Tender a fost dat în exploatare industrială. Realizările în acest domeniu s-au reflectat în indicatorii Republicii Moldova în clasamentul internațional Doing Business. În acest an, Moldova s-a clasat pe locul 47 printre 190 de țări din lume. Într-un an, țara noastră a scăzut cu trei poziții, dar indicatorul favorabilității condițiilor pentru activitatea de afaceri s-a îmbunătățit (cu șapte poziții în același timp) - 73,54 puncte din 100 (pe o scară de la 0 la 100, unde 100 este cel mai bun rezultat). Cele mai bune locuri și aprecieri au fost obținute de Moldova la capitolul   "înregistrarea întreprinderilor" - locul 14 în lume cu un indice de 95,55 din 100 de posibile. Înregistrarea companiei are loc în trei proceduri, durează în medie 4 zile și este de 2-3 ori mai rapidă decât în Europa și Asia Centrală. Locuri și aprecieri de valoare au mai fost obținute de Moldova în domeniul înregistrării proprietății, obținerea de împrumuturi, protejarea investitorilor minoritari în domeniul comerțului internațional și fiscalității. Cei mai proști indicatori ai Moldovei s-au atestat la obținerea permiselor de construcție. 

Proiecte sociale cu efect de program electoral. 

Creșterea salariilor și pensiilor, creșterea alocațiilor, actualizarea parcului de ambulanțe, lansarea programelor „O nouă viață“ și „Doctor pentru tine“, a programului „Drumuri bune“ și conectarea la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare, reforma salariilor în sectorul public, lansarea programului de creditare ipotecară Prima Casă și extinderea acestuia - condiții speciale se acordă angajaților din sectorul public și familiilor cu copii. Aceste și alte proiecte și programe orientate social par a fi mai degrabă punctul culminant al activităților guvernului și parlamentului în perioada anterioară. Autoritățile susțin că, cheltuielile implementării lor sunt acoperite de buget. Și bugetul este realizat cu surplus, în principal datorită creșterii eficienței administrației vamale și fiscale pentru colectarea impozitelor. Unele programe, care au fost promovate cu fast de autorități, au cauzat o mare rezonanță în societate. De exemplu, proiectul întocmit rapid privind o construcția primei arene multifuncționale din Moldova - Arena Chișinău, cu un cost de 43 de milioane de euro. Proiectul este implementat în cadrul unui parteneriat public-privat, data deschiderii a fost deja anunțată oficial - 14 octombrie 2019. Dar acesta este un soi de compromis pentru demolarea stadionului republican din Chișinău (5,1 hectare) și vânzarea ulterioară a terenului Ambasadei SUA. 

În Moldova a fost creat primul parc IT, iar rezidenții zonelor economice libere au deschis peste 3,2 mii locuri de muncă 

Moldova IT Park este o nouă platformă pentru proiectele de investiții și dezvoltare în domeniul tehnologiei informației. La sfârșitul anului, în primul parc IT din Moldova au fost înregistrate peste 300 de companii IT, dintre care 87 sunt cu capital străin, iar 71 sunt companii noi. Acestea au angajat 5.9 mii de salariați, remunerările acestora variind de la 23 mii la 220 mii lei. Până în prezent, parcul IT este virtual, însă se discută posibilitatea construirii infrastructurii fizice a parcului în cadrul unui parteneriat public-privat. Acest lucru va face din Moldova o zonă și mai atractivă pentru afacerile IT. Se preconizează un interes pentru acest proiect nu numai la nivel național, ci și de la investitori străini. În ultimii doi ani, industria IT a depășit toate celelalte sectoare ale economiei în termeni de rate de creștere. Cifra de afaceri în domeniul IT a crescut cu 50% în 2016 și 2017, în timp ce exporturile au crescut cu 68%. Zonele economice libere au devenit o altă balenă de dezvoltare economică. În anul 2018, au atras investiții de 45 de milioane de dolari. În acest an, 9 întreprinderi care au deschis 3,2 mii de locuri de muncă au devenit noii rezidenți ai ZEL din Moldova. În total, au fost deschise circa 14 mii de locuri de muncă în ZEL din Moldova, iar investiția totală atrase de zonele economice libere în toată perioada lor de activitate este de 391,4 milioane dolari. Potențialul parcurilor IT și ZEL este uriaș, astfel încât în aceste domenii se pot aștepta progrese semnificative în următorii ani.//31.12.2018 - InfoMarket.

Agenția InfoMarket vă felicită cu Sărbătorile de iarnă și vă dorește în noul an cât mai multe noutăți bune!
 

Noutați dupa tema