Noutaţi

Coridoarele comerciale ale ţării – baza dezvoltării relaţiilor economice externe

Coridoarele comerciale ale ţării – baza dezvoltării relaţiilor economice externe

Comentariul agenţiei InfoMarket 

Dar, se pare, acest lucru îl înţeleg mai bine partenerii occidentali ai Moldovei decât propriul Guvern. 

Programul de reforme structurale, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și implementat de Nathan Associates Inc, lucrează la o evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova de aproape nouă luni. Un document de 240 de pagini (în limba engleză) va fi publicat după traducere. Această evaluare a fost implementată pe deplin din contul noului program USAID de patru ani (2017 - septembrie 2021), al cărui buget total este de 11,2 milioane de dolari. Din această sumă a fost remunerată munca specialiştilor, inclusiv, internaţionali, pentru evaluarea multilaterală a TCA Moldova.

Datele au fost colectate, desigur, cu sprijinul Ministerului Economiei și Infrastructurii  a organizațiilor sale subordonate, precum și a vămii moldoveneşti, iar analiza finală a fost prezentată guvernului moldovean "pe tavă": asta ai în prezent, iată ce trebuie să faci și aici sunt exemplele și rezultatele implementării cu succes a  proiectelor similare în unele țări ale lumii.

Şi dacă din partea Ambasadei SUA, la evenimentul de prezentare  a evaluării TCA a participat Ambasadorul SUA James Pettit, atunci partea moldovenească a fost reprezentată de secretarul de stat al ministerului Economiei, Iulian Drăgălin şi directorul adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban. Din câte observaţi, o mulţumire „egală” pentru munca efectuată… Or, îmbunătăţirea TCA deja peste un an – doi poate majora volumul pieţei de logistică, inclusiv încasările bugetare, cu minimum  10%.

Lăsăm la o parte cuvântul de salult şi mulţumire din cadrul evenimentului şi trecem la concluziile de bază ale Evaluării TCA Moldova: lucrurile stau prost, dar avem motive de optimism. 

Moldova are granițe problematice pentru exporturi (importurile sunt implicite, dar exporturile sunt mai importante). Țara are doar un port fluvial, de aceea este adesea folosit portul Odessa (Ucraina); problema Transnistriei nu este încă rezolvată, ceea ce înseamnă că trecerea frontierei cu Ucraina (pentru exporturi ulterioare) este posibilă numai în sudul țării; și în plus - frontiera cu Uniunea Europeană, adică cu România, care este obligată să aplice importului cerințele stricte ale UE.

Geografia exporturilor moldovenești este interesantă. În 2000, ponderea acestuia în țările UE și CSI a fost de 35,1%, respectiv de 58,5%, iar în 2017 acest raport s-a schimbat în favoarea Uniunii Europene - 65,8%, respectiv 19,1%. Adică, granițaromânească (și portul) reprezintă acum două treimi din exporturile moldovenești. Deci, trebuie să se acorde o atenție deosebită acestei frontiere. Din punctul de vedere și din experiența UE, trecerea mărfurilor la frontiera dintre România și Moldova este cea mai gravă din Uniunea Europeană.

Potrivit directorului Programului de reformă structurală USAID, Douglas Muir, la vama Leuseni-Albiţa transportul de mărfuri aşteaptă procedurile de vămuire, în medie, 1032,9 minute (17,5 ore). În același timp, la trecerea frontierei dintre România și Ucraina, camioanele așteaptă în medie 23,5 minute. (Ucraina lucrează demult la îmbunătățirea logisticii transportului de marfă). Cea mai proastă poziție în acest "anti-rating" după Moldova se atestă la punctul de trecere Oradea-Bors (România) - Artland (Ungaria) - 395 min. (6,5 ore), care este de 2,7 ori mai bună decât la punctul Leuseni-Albiţa. Iar acest punct reprezintă 23% din toate trecerile de frontieră cu camionul din / către Moldova.

În acelaşi timp, Douglas Muir a menţionat creșterea anuală existentă a operațiunilor de import-export în Moldova, care este puternic împiedicată de logistica ineficientă. În calitate de exemplu a fost adusă experiența Columbiei, unde îmbunătățirea logisticii și, în consecință, reducerea congestiei la vamă a dus la o reducere a timpului de așteptare de la 93 de ore (100 de camioane) la 87 de ore, pentru anul în care numărul trecerilor de frontieră a crescut de la 7,742 la 8276, iar veniturile din sectorul privat și veniturile bugetare - cu 7%. În doar un an.

Timpul vămuirii pentru transportul de mărfuri este cel mai important indicator al eficienței logisticii, care afectează în mod direct veniturile operatorilor (exportatori, transportatori) și, ca urmare, veniturile la buget. În loc să aștepte 17 ore la biroul vamal într-o direcţie şi tot atâta înapoi, compania de transport ar putea efectua în acest timp alte două sau trei curse, să câștige mai mult și, prin urmare, bugetul ar primi mai multe deduceri.

Un alt aspect important pentru sectorul logistic este infrastructura. Experții USAID remarcă faptul că Moldova are o intârziere de cinci ani (din diverse motive, inclusiv din cauza crizei bancare) în planul de reabilitare a drumurilor, iar acest lucru are un impact negativ asupra transportului de mărfuri (și mai departe - de-a lungul lanțului). Dar, în afară de drumuri, infrastructura logistică din ţară este la un nivel deloc înalt, avem cu ce compara.

 

Kristen Hartpence, specialist în logistică al companiei Nathan Associates Inc, a prezentat o scurtă descriere a capacităților exportului (în termeni de logistică) moldovenesc: avia-export - scump; pe apă și căi ferate - foarte lung; exporturile terestre se confruntă cu problema drumurilor proaste, lipsa unei infrastructuri specializate, congestionarea sezonieră și o mare pierdere de timp din cauza cozilor la vamă.

Nu stăm foarte rău, dar, cel puțin, stăm pe loc, iar acest lucru duce în viitor la degradare. Moldova în anul 2017 se situează pe locul 102 din 137 în ceea ce privește calitatea infrastructurii (în 2016 - 110 din 136); pe locul 128 din 137 privind calitatea drumurilor (în 2016 - 132 din 136); pe locul 71 din 137 la capitolul infrastructura feroviară (în 2016 - 127 din 136); pe locul 86 din 137 - la infrastructura de transport aerian (în 2016 - 94 din 136).

Evaluarea TCA din Moldova nu este critică. Pe baza situației actuale, s-au făcut multe eforturi pentru a formula recomandări practice, ținând seama de specificitatea Moldovei, împărțite în pași concreți.

 

Printre acestea se numără recomandarea de a crea o structură unică de stat pe logistică. Potrivit vicepreşedintelui senior de la Nathan Associates Inc, Paul E.Kent,  o astfel de organizație de stat are menirea să unească toate limitele posibile pentru administrarea proceselor logistice, facilitând astfel activitatea operatorilor din sector, dezvoltând un control fiscal corect, asigurând monitorizarea online și îmbunătățind logistica. Experiența internațională arată că, de obicei, o astfel de organizație este creată pe baza unei agenții deja existente. În Moldova, acest rol este cel mai potrivit pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii, deoarece gestionează deja comerțul, transportul și tehnologiile informaționale.

De altă parte, actualul Guvern are experiență atunci când toate serviciile guvernamentale au fost integrate într-o singură agenție. 

Bineînțeles, un astfel de organ de stat, împreună cu operatorii din sectorul logistic, ar trebui să promoveze și să revizuiască legislația pentru a pune în aplicare în mod eficient politicile de dezvoltare durabilă și să extindă cooperarea bilaterală cu țările vecine, să implementeze practicile internaționale existente și să coordoneze parteneriatele public-private.

Deoarece, pentru Moldova principalul tip de export (în special de mărfuri sezoniere) este transportul cargo rutier, crearea, de exemplu, a zonelor de odihnă pentru şoferi și de așteptare a procedurilor vamale, este  o necesitate vitală. Şi cea mai bună posibilitate pentru construcţia acestei infrastructure, potrivit experţilor internaţionali, este parteneriatul public – privat. 

O atenție deosebită în recomandările privind îmbunătățirea logisticii în Moldova a fost acordată necesităţii de utilizare a tehnologiilor informaționale, astfel încât șoferii, exportatorii și strcuturile guvernamentale să poată monitoriza online nu doar fluxurile de trafic, dar să poarte și un dialog interactiv, de exemplu preînregistrarea electronica la vamă, minimalizând timpul de așteptare etc.

Majoritatea recomandărilor din evaluarea TCA pentru Republica Moldova pot fi realizate în decurs de unu până  doi ani și acest lucru ar trebui să aibă imediat un efect pozitiv asupra creșterii fluxurilor de marfă din țară.

Pe viitor, potrivit lui Paul Kent, având în vedere localizarea geografică bună a Moldovei, în condiţii rapide de trecere a vămii şi cu o infrastructură bună pentru transportatorii cargo tereştri,  țara ar putea să își promoveze sectorul logistic la nivel internațional și, într-adevăr, să devină atractivă pentru traficul de tranzit.// 20.07.2018 — InfoMarket.

 


Noutați dupa tema