Noutaţi

În ce măsură poate fi combinată grija pentru sănătatea națiunii și veniturile bugetare de la viciiDatele privind activitatea băncilor comerciale din Republica Moldova la data de 30 Aprilie, a.2020Oamenii și businessul: Selecția naturală și nenaturalăAlexandru BURDEINÎI: Să fii etic în afaceri devine vitalValeriu Lazăr: Cea mai neinspirată decizie acum este să concediezi oameniiVa reveni Moldova la reglementarea de stat a prețurilor produselor petroliere?Marin CIOBANU: Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu doar în zonele economice libere2019: trei pași înainte, doi pași înapoi Plamen MILANOV: Datorită loteriei, într-un singur an, în Republica Moldova au apărut 13 milionariVictor ȘUMILO: În 2019, vânzările automobilelor hibride au depășit vânzările automobilelor pe bază de carburanți tradiționali "Padure fermecată". Principalele evenimente din 2018 Camioanele vor putea traversa mai rapid frontiera moldoveneascăCu privire la "a doua venire" și controlul asupra sistemului bancar din MoldovaPrivatizarea Air Moldova: 2000 vs 2018. De găsit 10 diferențe!Șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard: ”Promovăm ideea că vinificația și piața turistică sunt un tot întreg”Tainele pieței valutare moldovenești - 201715 ani ai businessului leasing în Moldova: spre extindere prin diversificareLeul moldovenesc vs Geopolitica. Ce spune cursul valutar despre autorități, business și procesele mondiale 10 ani de la începutul construcției terminalelor Trans – Oil în portul Giurgiulești200 mil USD din buzunarul consumatorilor pentru executarea directivelor europene?Pe cine apără noua redacție a legii privind comerțul intern?Piața VMS 2014 – 2016: Ministerul Finanțelor calculează pierderile, investitorii – veniturile Nimeni nu va fi scutit și fiecare va plătiO încercarea atentă de traversare a zonei moartePiața VMS: Ministerul Finanțelor este în goană după bani, investitorii – după profit. Și unii și alții trebuie să fie pregătiți pentru orice. Banii care pot fi spălați...Fenix cu capital arabIndicatorii macroeconomice de baza in MoldovaZilnic: Cursul de schimb valutar la toate bancile comerciale din MoldovaZilnic: Pretul PECO

Banca Națională a Moldovei – deținătoare de recorduri! Dar cine are nevoie de aceste recorduri și ce preț va trebui să plătim pentru ele?

Banca Națională a Moldovei – deținătoare de recorduri! Dar cine are nevoie de aceste recorduri și ce preț va trebui să plătim pentru ele?


Comentariul agenției InfoMarket

Banca Națională a Moldovei, salvând sistemul financiar, îneacă economia. Menită să asigure sistemul sanguin al economiei, care este sistemul bancar, BNM este conservativă și acest lucru îngroapă businessul, iar odată cu el toată economia țării. Dintr-o parte se vede bine că BNM este într-o puternică febră: de la început ea majorează masa monetară, creditând cu un miliard de lei Banca de Economii, după care îl sterilizează din contul altora, majorând ratele și normele.

Rata de refinanțare de 15,5 la sută anual, majorată din nou de BNM la finele lunii iunie, deja a pus pe burtă creditarea, dar și această rată, potrivit analiștilor, nu reprezintă o limită.

Istoria cu sustragerea din țară a unui miliard de dolari în noiembrie 2014 a pus Moldova într-o ”situație jenantă”. Cu voia sau fără voia ei, admițând ieșirea miliardului din țară, Banca Centrală a început frenetic să astupe găurile.

Încă de la începutul lunii decembrie 2014, rata de refinanțare a fost de 3,5 la sută. Pe 12 decembrie 2014, BNM a majorat-o până la 4,5 la sută,  30 decembrie  - 6.5%; 29 ianuarie 2015 - 8,5%; 18 februarie - 13,5% (în general, o creștere fără precedent  - cu 59%); pe 28 mai rată este deja de 14,5%; 25 iunie - 15,5% pe an. În jumătate de an, rata de refinanțare – una din principalii indicatori ai sistemului financiar – bancar s-a ridicat de 4,4 ori!!!

Banca Națională bate toate recordurile fără precedent. Fiecare decizie este un record!

Dinamica ratei de bază a BNM în 2008 – 2015

Și ce se întâmplă: BNM ridică ratele pentru a tempera creditarea, pentru a face banii scumpu, pentru a reduce volumul lor cu scop de reducere a presiunii asupra cursului valutar.

În paralel cu majorarea ratei de bază, BNM majorează și normele rezervelor obligatorii – banii pe care băncile comerciale trebuie să-i țină pe conturile BNM și care se exprimă în procente din suma totală a mijloacelor atrase. Până în februarie curent, normele de rezervare obligatorie a fost de 14%; în luna februarie - 16%; În martie, aprilie, mai - 18%; Iunie - 20%; Iulie - 26%.

Adică, în mai puțin de jumătate de an, norma practic s-a dublat! Și acești bani au fost simplu scoși din circuitul băncilor, ceea ce înseamnă că cheltuielile trebuiau acoperite din restul mijloacelor rămase în instituțiile financiare.

Dinamica normelor de rezervă obligatorie în MDL pentru anii 2006 – 2015


Și din nou BNM a mers la record: în ultimii zece ani a fost stabilită cea mai înaltă normă de rezervă obligatorie – 26 la sută. Chiar și în anul 2008, an de criză, norma maximală la acest capitol a fost de 22,5 la sută și s-a menținut la acest nivel doar pe parcursul unei luni. Reiese că astăzi situația este și mai precară decât în anul de criză 2008? Unii chiar sunt gata să spună că acțiunile BNM sunt pline de panică...

Pe fundalul creșterii ratei de refinanțare și a normelor de rezervă, băncile comerciale s-au pomenit într-o situației mai mult decât ”interesantă”. Lor nimeni nu le-a anulat norma de lichiditate și de profitabilitate. Și una din cele mai simple și clare posibilități să se facă acest lucru este procurarea valorilor mobiliare de stat. Mai ales că profitabilitatea lor depinde direct de rata de refinanțare, adică crește.

Rata medie ponderată a VMS la plasarea primară în 1997 – 2015


Și s-ar părea: asta este câmpul benefic pentru investiții. Dar nici aici lucrurile nu stau atât de simplu Încă un record, drept consecință a acțiunilor BNM, îl înregistrează Ministerul Finanțelor. În loc să suplinească bugetul din contul vânzărilor VMS, ministerul a fost impus să intre adânc în acest buget pentru obligațiunile sale curente. În ianuarie 2015, din contul vânzările VMS bugetul a fost suplinit cu 164,4 mil lei, iar în februarie (-251,3 mil), martie (-135,6 mil) și aprilie (-40,9 mil) – a luat banii din buget pentru rambursarea valorilor mobiliare emise anterior. Astfel de luni ”negative”, ministerul Finanțelor a avut și anul trecut, iar suma lunară maximă a fost de 22,7 mil lei – în februarie 2014. Negative pentru piața VMS au fost și august, septembrie și octombrie 2014 – în total – 33,4 mil lei, dar, fiți de acord, nu sunt jumătate de milion din februarie a anului trecut. Această dinamică șubrezește încrederea investitorilor în piața VMS în calitatea ei de investiții de o lichiditate înaltă.

Băncile ar putea ajuta mult ministerul Finanțelor prin procurarea VMS care după nivelul lichidității sunt aproape egalate de BNM cu numerarul, dar băncile au bani liberi tot mai puțini. Când BNM a majorat rata de bază, pe 25 iunie, la prima licitație de vânzare a VMS, ministerul Finanțelor nu  a putut vinde tot volumul expus de hârtii, iar ratele care în iunie au început să se reducă, au crescut din nou.

Băncile nu au avut mijloace libere. Încrederea în sistem a fost subminată, nu sunt mulți dintre cei care vor să-și deschidă depozite la rate majorate. Iar creditarea, în calitate de motor principal de dezvoltare a businessului, practic a fost paralizată. Cine este gata să ia un credit cu 17-20% anual, când încă jumătate de an în urmă costul creditelor a fost de două ori mai mic, iar perspectiva de răscumpărare a investițiilor – mai mare.

Dinamica ratei medii pentru credite în MDL (procentul anual)


Se pare că BNM sterilizează masa monetară, iar presiunea pe curs nu s-a redus foarte mult. După saltul și atingerea cotei maxime pe 18 februarie curent, cea mai mare din toată istoria – 20,9933 lei pentru un dolar, cursul se menține la un nivel destul de înalt.

Dinamica cursului MDL vs USD (01.06.2014 – 13.07.2015)

Banca Națională nu este ajutată foarte mult nici de intervențiile valutare. Rezervele valutare s-au redus aproape de două ori în ultimele nouă luni, din noiembrie 2014!

Dinamica rezervelor valutare ale BNM (februarie 2013 – iulie 2015) în USD

Rezervele maxime istorice valutare ale BNM au fost înregistrate pe 14 decembrie 2013  - 2827,2 mil USD. Mai târziu acestea s-au menținut aproape la un nivel, iar la începutul anului 2014 suma a constituit 2818,81 mil USD. Anul trecut, rezervele s-au redus cu 662,21 mil USD sau cu 23,4 la sută, iar marea parte a reducerii a avut loc în ultimele luni ale anului, căzând la începutul anului curent până la 2156,6 mil USD. La începutul lunii iulie curent suma rezervelor a fost deja de 1785,5 mil USD. Adică, doar de la începutul anului acestea s-au redus cu 371,1 mil USD sau cu 17 la sută. Astfel, de la începutul anului trecut, într-un an și jumătate ”portmoneul rezervelor” ”a slăbit” cu 1033,31 mil USD sau cu 36,66 la sută!

În același timp, vânzarea rezervelor nu a menținut foarte mult valuta națională de la o devalorizare puternică. În aceeași perioadă – începutul anului 2014 – iulie 2015 -  MDL s-a devalorizat cu 46 la sută (de la 13,057 la   01.01.2014 până la  19,0628  pe 13.07.2015).

Una din cauzele devalorizării leului este reducerea volumului de remitențe venite de la moldovenii care muncesc peste hotare. Și, din păcate, acest lucru este adevărat. Dar aceste procese au fost prognozate și calculate cu exactitate.

Dinamica transferurilor persoanelor fizice de peste hotare, pe luni (mil USD) 

În 2013 -2014, transferurile lunare ale persoanelor fizice, au fost în mare, egale. În rezultatul anului 2013, suma totală a remitențelor a fost de 1608,98 mil USD; în 2014 –  1612,96 mil USD. Prăbușirea de bază a remitențelor a avut loc în anul curent. În cinci luni curent, în Moldova au venit   437,82 mil USD de la moldovenii care lucrează peste hotare, pe când în cinci luni ale anului trecut  –  612,78 mil USD; 5 luni 2013 — 583,98 mil dolari;. 5 luni 2012 — 527.91 mil USD; 5 luni 2011 — 504,3 mil USD;. 5 luni 2010 — 424,91 mil dolari.

Aducă, de facto, dinamica transferurilor valutare în 2015 repetă în totalitate dinamica anului 2010. De fapt încolo ne ducem, în anul de după criză.

Dar, scopul principal al BNM nu are legătură directă cu cursul valutar. BNM are menirea să mențină inflația în coridorul indicat. Și acest coridor a fost stabilit la nivel de 5% anual, plus – minus 1,5 puncte procentuale, adică în limita coridorului de 3,5- 6,5 la sută anual. Iar devalorizarea bruscă a valutei naționale a dus automat la creșterea prețurilor de consum, iar deja în iunie 2015 inflația a fost stabilită la nivel de 8,3% în indici anuali! Și este a patra lună consecutiv când nivelul depășește pragul superior al limitelor stabilite. Iar înainte, cum se vede, ne așteaptă majorarea prețurilor la produsele petroliere și energia electrică, fapt care va da inflației un nou impuls.

Dinamica inflației pentru anii 2012 -2015, lunar în calcule anuale 


Ce este important! BNM a întreprins măsuri pentru sterilizarea masei monetare, în timp ce un surplus de lei în țară nu este – adică, deficit de valută. Transferurile de la persoanele fizice au revenit la nivelul anului 2010, iar Moldovei de mai bine de jumătate de an nu are finanțare externă – acestea tot au fost transferuri valutare.

Și rolul ratei de bază nu mai este astăzi atât de categoric. Anterior, în baza ratei de bază BNM credita băncile comerciale, iar instituțiile financiare, adăugând marja proprie, acorda aceste mijloace agenților economici. Dar, BNM nu mai creditează demult băncile și rata de bază acum este mai mult o orientare pentru piață, și nu un instrument pentru acțiune. Anume prin asta se explică faptul că băncile nu se grăbesc să ridice rata la credite, înțelegând că piața, clienții lor, nu vor suporta o majorare atât de bruscă și totul s-ar putea prăbuși la un moment. Mai ales că doritori de a face noi împrumuturi nu sunt așa de mulți.

În același timp, se reduce numărul doritorilor de a-și deschide depozite în băncile moldovenești. În pofida creșterii ratei, în mai curent față de luna mai 2014 volumul depozitelor la termen în lei s-a redus cu 8,6$; în valută străină – cu 8,1%. Iar depozitele sunt criteriul de bază al încrederii, sau dimpotrivă, al neîncrederii față de sistemul bancar al țării.

Problemele mari în economia Moldovei au început deja. Pe fundalul instabilității bancare și a furtunilor financiare, nu sunt mulți cei care vor risca să lanseze noi proiecte. Dimpotrivă, în măsura posibilităților, ei le sistează pe cele începute. În consecință, se reduc cheltuielile, este eliberat din funcție personalul, se reduc veniturile....și achitările impozitelor.

Iar în astfel de cazuri, statul, planificând cheltuielile, va face tot posibilul pentru a atinge marja veniturilor planificate. Și posibilitățile puse în aplicare, de regulă, nu sunt în folosul mediului de afaceri, care și ciocnindu-se de probleme pe toate segmentele pieței, sub presiunea organelor de control, va face tot posibilul să supraviețuiască. Spre exemplu, va merge până la închiderea companiilor și revenirea la relații de patentă cu statul.

În ultimii ani, bugetul a depășit nivelul planificat doar cu 1-3%. Iar în acest an, dimpotrivă, nu a atins nici cotele impuse, prognozele fiind total pesimiste.

Veniturile la bugetul de stat al Moldovei în ianuarie – mai curent au însumat 10 mlrd 814,1 mil lei, sau cu 3,9 la sută mai puțin (- 442,7 mil lei) decât nivelul planificat. Veniturile bugetului public național au constituit, în ianuarie – mai curent, 16 mlrd 693,2 mil lei, sau cu 1,8 la sută mai puțin decât nivelul planificat (- 310 mil lei).

Organizațiile bugetare au simțit deja deficitul de bani sub formă de reținerea plăților pentru achizițiile publice și chiar de întârziere a salariilor.

În situația actuală este clar un lucru: metodele BNM, care anterior lucrau, astăzi nu au niciun efect. Dimpotrivă, au devenit un băț în roata economiei moldovenești. Măsurile trebuie să fie mai extinse și profunde la stimularea businessului și, întâi de toate, asigurarea unei stabilități în sfera politică și financiară. Fără asta, țara poate intra într-un colaps, iar catastrofa s-ar putea produce foarte curând. // 15.07.2015 – InfoMarket.